CONSTITUTIA REPUBLICII POPULARE ROMANE

1948

 

TITLUL I
Republica Populara Romana

Art. 1. - Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran.

Art. 2. - Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.

Art. 3. - In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului.

Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret.

Art. 4. - Reprezentantii poporului in toate organele puterii de Stat sunt raspunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alegatorilor, in conditiile stabilite de lege.

 

TITLUL II

Structura social-economica

 

Art. 5. - In Republica Populara Romana, mijloacele de productie apartin sau Statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.

Art. 6. - Bogatiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere, pe apa si in aer, posta, telegraful, telefonul si radio-ul apartin Statului, ca bunuri comune ale poporului.

Prin lege se vor stabili modalitatile de trecere in proprietatea Statului, a bunurilor enumerate in alineatul precedent, care, la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, se aflau in maini particulare.

Art. 7. - Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materiala a propasirii economice si a independentei nationale a Republicii Populare Romane.

Apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean.

Art. 8. - Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate prin lege.

Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala.

Art. 9. - Pamantul apartine celor ce-l muncesc.

Statul protejeaza proprietatea de munca taraneasca. Statul incurajeaza si sprijina cooperatia sateasca.

Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statului.

Art. 10. - Pot fi facute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi si cu o dreapta despagubire stabilita de justitie.

Art. 11. - Cand interesul general cere, mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, in conditiunile prevazute de lege.

Art. 12. - Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor de trai.

Art. 13. - Statul acorda protectie initiativei particulare puse in slujba intereselor generale.

Art. 14. - Comertul intern si extern este reglementat si controlat de stat si se exercita de intreprinderi comerciale de stat, particulare si cooperative.

Art. 15. - Statul indrumeaza si planifica economia nationala in vederea dezvoltarii puterii economice a tarii, asigurarii bunei stari a poporului si garantarii independentei nationale.

 

TITLUL III

Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor

 

Art. 16. - Toti cetatenii Republicii Populare Romane, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali in fata legii.

Art. 17. - Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.

Art. 18. - Toti cetatenii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii si functionarii publici, au dreptul sa aleaga si sa fie alesi in toate organele Statului.

Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi alesi, cei care au implinit varsta de 23 ani.

Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare de organele in drept, conform legii.

Art. 19. - Cetatenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin organizarea si dezvoltarea planificata a economiei nationale.

Art. 20. - Cetatenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de munca, prin concedii platite, in conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport si asezaminte special amenajate.

Art. 21. - Femeia are drepturi egale cu barbatul in toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural politic si de drept privat.

La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul.

Art. 22.- In Republica Populara Romana, toti cetatenii au drept la invatatura.

Statul asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si dezvoltarea invatamantului primar obligatoriu si gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor si studentilor meritosi si prin organizarea si dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic.

Art. 23. - Statul incurajeaza si sprijina dezvoltarea stiintei si a artei si organizeaza institute de cercetari, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare.

Art. 24. - In Republica Populara Romana se asigura nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne si organizarea invatamantului de toate gradele in limba materna. Administratia si justitia, in circumscriptiile locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, vor folosi oral si scris si limba nationalitatii respective si vor face numiri de functionari din sanul nationalitatii respective sau din alta nationalitate, care cunosc limba populatiei locale.

Predarea limbii si literaturii romane este obligatorie in scolile de orice grad.

Art. 25. - Statul poarta grija de sanatatea publica prin infiintarea si dezvoltarea de servicii sanitare si prin incurajarea si sprijinirea educatiei fizice.

Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate, rezultate din munca, in timpul muncii sau in serviciul de aparare a patriei, precum si pentru batranete, atat salariatilor sai cat si acelora ai intreprinderilor particulare, a caror contributie si drepturi se fixeaza prin lege.

Art. 26. - Casatoria si familia se bucura de protectia Statului.

Mama, precum si copiii pana la varsta de 18 ani, se bucura de protectie deosebita, stabilita prin lege.

Parintii au aceleasi indatoriri fata de copiii nascuti in afara casatoriei, ca si pentru cei nascuti in casatorie.

Sunt valabile numai actele de stare civila, incheiate de organele Statului.

Art. 27. - Libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt garantate de Stat.

Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca ritualul si practica lor nu sunt contrarii Constitutiei, securitatii publice sau bunelor moravuri.

Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului.

Biserica ortodoxa-romana este autocefala si unitara in organizarea sa.

Modul de organizare si functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.

Art. 28. - Libertatea individuala a cetatenilor este garantata.

Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48 ore, fara un mandat al parchetului, al organelor de instructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor judecatoresti, conform prevederilor legii.

Art. 29. - Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in domiciliul sau resedinta cetatenilor fara invoirea acestora, decat in prezenta lor si in baza unui ordin scris al autoritatii competente sau in caz de flagrant delict.

Art. 30. - Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a executa o pedeapsa decat in baza hotararii judecatoresti, pronuntate in conformitate cu legea.

Art. 31. - Libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este garantata.

Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tiparire, hartia si locurile de intrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc.

Art. 32. - Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza, daca scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democratice stabilita prin Constitutie.

Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa si pedepsita de lege.

Art. 33. - Secretul corespondentei este garantat. Numai in caz de instructie penala, sub stare de asediu, sau in caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlata.

Art. 34. - Orice cetatean are dreptul de petitionare, precum si dreptul de a cere organelor prevazute de legi trimiterea in judecata a oricarui functionar public, pentru infractiunile savarsite in timpul exercitarii serviciului.

Art. 35. - Republica Populara Romana acorda drept de refugiu tuturor strainilor urmariti pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare nationala, pentru activitate stiintifica sau culturala.

Art. 36. - Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetatenilor.

Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii, in conformitate cu legea.

Tradarea de patrie, - calcarea juramantului, trecerea in slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava fata de popor si se pedepseste cu toata asprimea legii.

 

TITLUL IV

Organul suprem al puterii de Stat

 

Art. 37. - Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 38. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.

Art. 39. - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are in competinta sa directa:

1) Alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;

2) Formarea Guvernului R. P. R.;

3) Modificarea Constitutiei;

4) Stabilirea numarului, atributiunilor si denumirii ministerelor si desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;

5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere;

6) Chestiunile razboiului si ale pacii;

7) Sa decida consultarea poporului prin referendum;

8) Acordarea amnistiei.

Art. 40. - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.

Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor.

Art. 41. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane se compune dintr-un presedinte, trei vice-presedinti, un secretar si din 14 membri alesi direct de Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 42. - Prezidiul Marii Adunari Nationale al R. P. R., in totalitatea lui, sau oricare din membrii sai, sunt revocabili oricand de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de Art. 40.

Art. 43. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane este raspunzator de intreaga sa activitate fata de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.

Art. 44. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni:

1. Convoaca Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane in sesiuni ordinare si extraordinare;

2. Emite decrete;

3. Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane;

4. Exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele;

5. Confera decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane;

6. Reprezinta Republica Populara Romana in relatiile internationale;

7. Acrediteaza si recheama, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane;

8. Primeste scrisorile de acreditare si rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai Statelor straine, acreditati pe langa ei;

9. In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, numeste si revoca pe ministri, la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri;

10. Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onorifice, la propunerea guvernului;

11. Face numiri si confirmari in functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;

12. In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea guvernului, declara starea de razboi si mobilizarea partiala sau generala, in caz de agresiune impotriva Republicii Populare Romane, sau impotriva unui alt Stat, fata de care are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;

13. Ratifica sau denunta tratatele internationale, la propunerea guvernului;

14. Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si exercita orice atributie ce i se da prin lege.

Art. 45. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sai.

Decretele vor fi semnate de catre presedintele si secretarul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R.

In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnati de Prezidiu, din sanul sau.

Art. 46. - Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a R. P. R., sau in caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R. isi continua functiunile sale pana la alegerea noului Prezidiu.

Art. 47. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea 7

se compune din reprezentantii poporului (deputati), alesi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorala.

Art. 48. - Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale a R. P. R. au loc cel putin de doua ori pe an si dureaza pana la terminarea lucrarilor.

Convocarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., se face prin decret, de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R.

Art. 49. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocata in sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numarul deputatilor.

Art. 50. - Dupa validarea deputatilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. isi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un presedinte, 3 vice-presedinti si secretari. Biroul Marii Adunari Nationale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari Nationale a R. P. R.

Dezbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi prezidate de presedinte, sau de unul din vicepresedintii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 51. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreaza valabil cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor si ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand Constitutia sau regulamentul prevede un alt numar.

Art. 52. - Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 53. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil si inainte de validare.

Art. 54. - Deputatii validati depun in fata Marii Adunari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant:

"Jur ca voi servi poporul si Republica Populara Romana cu tot devotamentul si puterea mea de munca, ca voi pazi si respecta Constitutia si legile tarii;

Ca voi pastra secretele de Stat si voi apara interesele poporului si ale Statului, libertatile democratice si independenta patriei".

Acelasi juramant va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R. si de catre membrii guvernului la intrarea in functie.

Art. 55. - Initiativa legislativa apartine guvernului. De asemenea, deputatii, in numar de cel putin o cincime din numarul total, pot lua initiativa oricarei legi.

Art. 56. - Dupa votarea legilor de catre Marea Adunare Nationala a R. P. R., ele se semneaza de catre presedintele si secretarul Prezidiului si se publica in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Art. 57. - Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R. sunt publice, afara de cazul cand Marea Adunare Nationala a R. P. R. decide sedinta secreta.

Art. 58. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. are dreptul a face anchete si cercetari in orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.

Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele particulare, sunt obligate a da orice informatii si a pune la dispozitie orice acte cerute de catre comisiile de ancheta.

Art. 59. - Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat sau urmarit, fara autorizarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., in timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R., intre sesiuni, pentru orice fapte penale, afara de cazurile de flagrant delict, cand se va cere de indata aprobarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 60. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. se considera dizolvata la expirarea mandatului pentru care a fost aleasa. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se poate dizolva singura inainte de aceasta data.

Art. 61. - In caz de razboi sau in alte imprejurari exceptionale, Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala.*)


*) Marea Adunare Nationala isi poate prelungi mandatul cu inca sase luni, cand interesele economiei nationale o cer.

Art. 62. - In cazul cand razboiul ar izbucni sau o alta imprejurare exceptionala s'ar produce in timpul cat Marea Adunare Nationala a R.P.R. este disolvata, Prezidiul Marii Adunari Nationale disolvate o va convoca din nou si Marea Adunare Nationala a R.P.R., astfel convocata, isi poate prelungi mandatul, conform art. 61.

Art. 63. - Cel mai tarziu in 3 luni dela disolvarea Marii Adunari Nationale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Nationala a R.P.R.

Art. 64. - Deputatii primesc o indemnizatie ce se fixeaza de Marea Adunare Nationala a R.P.R.

Art. 65. - Orice deputat are dreptul a pune intrebari sau a interpela guvernul sau pe ministri in parte. Primul ministru sau ministrul intrebat si interpelat este obligat a raspunde, in aceeasi sedinta sau in alta sedinta, ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a R.P.R.

 

TITLUL V

Organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri si ministerele

 

Art. 66. - Organul suprem executiv si administrativ al R.P.R. este guvernul. Guvernul se compune din: Presedintele Consiliului de Ministri (Primul ministru), din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri, care impreuna alcatuesc Consiliul de Ministri.

Art. 67. - Ministerele si atributiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a R.P.R., conform art. 39, al. 4.

Art. 68. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., poate numi, la propunerea Consiliului de Ministri, ministri adjuncti la orice ministere.

Art. 69. - Guvernul este responsabil de activitatea sa si da seama de ea in fata Marii Adunari Nationale a R.P.R., iar in intervalul dintre sesiuni, in fata prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 70. - Membrii guvernului depun juramantul in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 71. - Ministrii vor fi desemnati dintre deputati sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. Ministrii care nu fac parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. pot participa, la orice deliberare a Marii Adunari Nationale a R.P.R., dar fara drept de vot.

Art. 72. - Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a Statului.

El coordoneaza si da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza si planifica economia nationala, realizeaza bugetul Statului, asigura ordinea publica si securitatea Statului.

Guvernul conduce politica generala a Statului in domeniul relatiilor internationale.

El organizeaza si inzestreaza fortele armate.

Pentru anumite domenii da activitate, guvernul poate organiza si conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Ministri.

Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constitutia sau cu legile.

Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile.

Deciziunile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pe intreg teritoriul R.P.R.

Art. 73. - Ministrii sunt raspunzatori de faptele lor penale savarsite in exercitiul functiunii.

O lege speciala va statornici modul de urmarire si judecare a ministrilor.

Art. 74. - Ministrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau, in conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toti cetatenii.

 

TITLUL VI

Organele locale ale puterii de Stat

 

Art. 75. - Teritoriul Republicii Populare Romane se imparte din punct de vedere administrativ, in: comune, plasi, judete si regiuni. Prin lege se pot aduce modificari acestor impartiri.

Art. 76. - Organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale.

Art. 77. - Consiliile populare locale sunt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal si secret.

Art. 78. - Consiliile populare locale indrumeaza si conduc activitatea economica, sociala si culturala locala, potrivit legilor si dispozitiunilor organelor administrative superioare.

Ele elaboreaza si executa, planul economic si bugetul local, tinand seama de planul general national si de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor si intreprinderilor locale, de pastrarea ordinei publice, de apararea drepturilor locuitorilor, de respectul si aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare bunului mers al gospodariei locale.

Art. 79. - In executarea atributiilor lor, consiliile populare se sprijina pe initiativa si larga participare a maselor populare.

Art. 80. - Consiliile populare locale fac dari de seama in fata poporului.

Art. 81. - Consiliile populare locale se intrunesc in sesiuni ordinare si extraordinare de lucru.

Art. 82. - Organele de directie si executie ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive.

Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective si se alcatuesc si functioneaza in modul stabilit prin lege.

Art. 83. - Comitetele executive sunt raspunzatoare in fata consiliilor populare locale respective.

Art. 84. - Consiliile populare si comitetele executive locale isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile si sunt subordonate consiliilor populare si comitetelor executive superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat.

Art. 85. - Se pot infiinta sectiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate in activitatea lor de orice fel consiliilor populare si comitetelor executive, pe langa care functioneaza, iar in ce priveste indrumarea tehnica de specialitate, sectiunilor corespunzatoare de pe langa consiliile populare superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat competente.

 

TITLUL VII

Organele judecatoresti si parchetul

 

Art. 86. - Instantele judecatoresti sunt: Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, Curtile, tribunalele si judecatoriile populare.

Art. 87. - Se pot infiinta prin lege, instante speciale pentru anumite ramuri de activitate.

Art. 88. - La toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

Art. 89. - Primul presedinte, presedintii si membrii Curtii Supreme sunt numiti de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.

Art. 90. - Curtea Suprema supravegheaza activitatea judiciara a instantelor si organelor judiciare, in conditiile legii.

Art. 91. - La toate instantele de judecata desbaterile sunt publice, afara de cazurile si conditiunile prevazute de lege.

Art. 92. - Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor este garantat.

Art. 93. - Judecatorii de orice grad se supun in exercitarea atributiilor lor numai legii si aplica legile egal fata de toti cetatenii.

Art. 94. - O lege va determina organizarea si modul de functionare a instantelor judecatoresti, precum si modul de numire si indepartare a judecatorilor de orice grad.

            Art. 95. - In Republica Populara Romana, parchetul supravegheaza respectarea legilor penale, atat de catre functionarii publici cat si de catre ceilalti cetateni.

Art. 96. - Parchetul vegheaza indeosebi la urmarirea si pedepsirea crimelor impotriva ordinei si libertatii democratice, a intereselor economice, a independentei nationale si a suveranitatii Statului Roman.

Art. 97. - Parchetul se compune dintr'un procuror general al Republicii Populare Romane si mai multi procurori. Prin lege se vor determina modul de organizare, atributiile si functionarea parchetului.

Art. 98. - Procurorul general al Republicii Populare Romane se numeste de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.

 

TITLUL VIII

Stema, Sigiliul, Drapelul si Capitala

 

Art. 99. - Stema Republicii Populare Romane, reprezinta muntii impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla o sonda, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau.

Art. 100. - Pe sigiliul Statului este reprezentata stema tarii.

Art. 101. - Drapelul Republicii Populare Romane se compune din culorile: albastru, galben si rosu, asezate vertical.

In mijloc este asezata stema tarii.

Art. 102. - Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.

 

TITLUL IX

Modificarea Constitutiei

 

Art. 103. - Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata, in parte sau in total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 104. - Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat daca a fost votat de doua treimi din numarul total al membrilor Marii Adunari Nationale a R.P.R.

 

TITLUL X

Dispozitiuni transitorii

 

Art. 105. - Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a le pune de acord cu Constitutia.

Dela data intrarii in vigoare a Constitutiei, prin publicarea ei in Monitorul Oficial, se desfiinteaza toate dispozitiile din legi, decrete, regulamente si orice alte dispozitiuni contrare prevederilor Constitutiei.

Aceasta Constitutie s'a votat de Marea Adunare Nationala, in sedinta dela 13 Aprilie 1948, si s'a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.

 

NOTA:

Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman in Republica Populara Romana, promulgata prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 si publicata in "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constitutia din 1923, repusa partial in vigoare in septembrie 1944 si modificata prin acte ulterioare, a fost expres abrogata, Adunarea Deputatilor stabilind ca urmeaza a fi aleasa, la o data ce o va hotari ulterior, o Adunare Constituanta care va hotari asupra noii Constitutii a Republicii Populare Romane.

Adunarea Deputatilor, aleasa in noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 si a Legii nr. 560/1946, hotaraste, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunarii Deputatilor, reglementarea convocarii Marii Adunari Nationale si trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgata prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 si publicata in "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, sa se autodizolve pe data publicarii legii. Prin acelasi act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Nationala la 28 martie 1948, desfasurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoaca Marea Adunare Nationala la 6 aprilie 1948 si se stabileste ca aceasta va elabora Constitutia Republicii Populare Romane si apoi va exercita atributiile Adunarii Legislative Ordinare.

In sedinta din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Nationala voteaza Constitutia Republicii Populare Romane (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.

Constitutia a fost promulgata prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Romane, semnat de Presedintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, si de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Presedintele Consiliului de Ministri, dr. Petru Groza, si de ministrul justitiei, Avram Bunaciu. Ea a fost publicata in "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 si a intrat in vigoare la aceeasi data.

Constitutia Republicii Populare Romane era compusa din 105 articole, grupate in 10 titluri.

Constitutia din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea Art. 61 din Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in "Buletinul Oficial" nr. 16 din 29 martie 1952.

Constitutia Republicii Populare Romane din 1948 a fost abrogata implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea in vigoare a Constitutiei din 1952.

Textul Constitutiei din 1948 este reprodus dupa "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.

 

 


Copyright 1998-2012 DSC.NET   All rights reserved.